Întrebări frecvente

Dr. Paula Popiel îți răspunde

Întrebări frecvente

ÎNSCRIEREA PACIENTULUI LA MEDICUL DE FAMILIE:

În funcție de categoria de asigurat căreia îi apartineți pentru înscrierea la medicul de familie, aveți nevoie de următoarele documente:

1. Nou-născut și copil mic:

  • nou-născut – copie certificat de naștere și copie bilete de ieșire din maternitate (mamă+copil)
  • copii – copie certificat de naștere, copie carnet vaccinări și copie fișă medicală în cazul în care se transferă de la alt medic de familie

2. Elevi și studenți:

  • Cartea de identitate/buletinul și cardul de sănătate (dacă este emis)
  • Adeverință de elev/student

3. Salariați:

  • Cartea de identitate/buletinul / permisul de sedere pentru cetatenii straini și cardul de sănătate
  • Adeverință tip de la locul de muncă prin care se dovedește plata contribuțiilor la asigurările de sănătate

4. Pensionari:

  • Cartea de identitate/buletinul și cardul de sănătate
  • Cupon de pensie valabil pe luna anterioară înscrierii

5. Șomeri:

  • Cartea de identitate/buletinul și cardul de sănătate
  • Adeverință/Carnetul de șomer

Alte documente necesare, situațional:

  • Pentru liber-profesioniști (PFA-uri): Adeverința care atestă plata la zi a contribuției la sănătate
  • Pentru persoanele care primesc ajutor social: Adeverință de la primărie
  • Pentru veterani: Carnet de veteran de război
  • Pentru persoanele cu handicap: Copie după decizia de încadrare în gradul de handicap

Schimbarea medicului de familie se poate face doar după cel puțin 6 luni de la ultima înscriere.

 

Schimbarea medicului de familie se poate face doar după cel puțin 6 luni de la ultima înscriere.

Pacientul completează la medicul nou o cerere de transfer și aduce documentele necesare înscrierii în funcție de situația lui particulară (copil, adult, etc.) vezi întrebarea de mai sus și cardul național de asigurări sociale de sănătate, dacă este cazul.

NORME Anexa 2, ART. 11 „Persoanele înscrise care doresc să îşi schimbe medicul de familie şi persoanele care nu sunt înscrise pe lista unui medic de familie şi care doresc să se înscrie, vor adresa o cerere de înscriere prin transfer/cerere de înscriere, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2 A la ordin, medicului de familie la care doresc să se înscrie, precizând numele medicului de la care pleacă, după caz. Înscrierea/înscrierea prin transfer pe lista unui medic de familie, se face pe baza cererii de înscriere/cererii de înscriere prin transfer şi a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate. Pentru persoanele cărora nu le-a fost emis cardul sau care din motive religioase sau de conştiinţă refuză cardul naţional sau pentru persoanele cărora li se va emite card national duplicat, precum şi pentru copii 0-18 ani, înscrierea/schimbarea medicului de familie se face pe baza cererii de înscriere/de înscriere prin transfer. Pentru situaţiile de înscriere prin transfer, medicul de familie primitor are obligaţia să anunţe în scris (prin poştă), în maximum 15 zile lucrătoare, medicul de familie de la care a plecat persoana. Medicul de familie de la care pleacă persoana are obligaţia să transmită fişa medicală în copie certificată prin semnătură şi parafă că este conform cu originalul, prin poştă/prin asigurat, medicului primitor, în termen de 15 zile lucrătoare de la solicitare. Cabinetul medical de la care pleacă persoana păstrează originalul fişei medicale, conform prevederilor legale în vigoare.”

De trei tipuri de servicii medicale beneficiază pacientul neasigurat la sănătate la medicul de familie:

  1. asistenţă medicală în caz de urgenţă medicală;
  2. consultaţii pentru boli infecto-contagioase;
  3. consultaţii pentru monitorizarea gravidei şi lehuzei.

Ce servicii îţi poate oferi gratuit medicul de familie:

Pacientul neasigurat la sănătate beneficiază de asistenţă medicală în caz de urgenţă medicală, în cabinetul medicului de familie, adică de anamneză, examen clinic şi tratament, în limita competenţei medicului şi a dotării tehnice din cabinetul său medical. Precizăm că neasiguraţii au dreptul la o singură consultaţie pentru fiecare situaţie de urgenţă constatată de medicul de familie, pentru care a asigurat primul ajutor sau pe care a tratat-o în cabinetul său medical. Medicaţia pentru pacienţii neasiguraţi care vin la medicul de familie cu o urgenţă medicală este asigurată din trusa de urgenţă a cabinetului. Medicii de familie pot oferi gratuit asistenţă de urgenţă pacienţilor neasiguraţi, doar în timpul programului de lucru.

Pacienţii neasiguraţi la sănătate beneficiază de o singură consultaţie la medicul de familie pentru fiecare boală infecto-contagioasă suspicionată şi confirmată. Persoanele neasigurate la sănătate suspicionate că au una dintre aceste boli vor fi consultate şi trimise de medicul de familie către ambulatoriul de specialitate, pentru investigaţii şi confirmarea diagnosticului.

Atenţie! Pacienţii neasiguraţi suportă integral costurile investigaţiilor paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de familie.

Persoanele neasigurate au dreptul la consultaţii de planificare familială oferite de medicul de familie. Fiecare român neasigurat la sănătate primeşte gratuit două consultaţii de planificare familială pe an, în care va fi consiliat şi îi va fi indicată metoda contraceptivă oportună.

Eşti gravidă şi nu eşti asigurată la sănătate. La ce servicii ai dreptul:

  1. Vei fi luată în evidenţa medicului de familie, în primul trimestru de sarcină;
  2. Vei fi supravegheată lunar, din luna a treia până în luna a şaptea.
  3. Vei fi supravegheată de două ori pe lună, din luna a şaptea până în luna a noua inclusiv;
  4. Vei fi consultată la domiciliu, când vei fi externată din maternitate;
  5. Vei fi consultată la patru săptămâni de la naştere;
  6. Medicul îţi va recomanda alimentaţia exclusivă la sân a copilului până la vârsta de şase luni şi continuarea acesteia până la maximum un an. De asemenea, va recomanda gravidei testare pentru HIV, hepatită de etiologie virală cu virus B şi C şi o va consilia pre şi post testare HIV şi lues.

În ambulatoriul spitalelor publice, pacienţii neasiguraţi la sănătate vor beneficia de consultaţii pentru urgenţe medico-chirurgicale, consultaţii pentru supravegherea și depistarea bolilor infecto-contagioase, precum şi de consultații de monitorizare a evoluţiei sarcinii şi lehuziei.

Pacienţii neasiguraţi la sănătate (deci cei care beneficiază de pachetul minimal de servicii medicale) suportă integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate şi tratamentul prescris de medicii de specialitate.

Medicul de familie este, în general, primul cadru medical la care se apelează în cazul unor probleme de sănătate. Acesta poate evalua situația în mod corespunzător și poate oferi tratament adecvat sau poate îndruma pacienții către un medic specialist.

În mod normal, vizita la medicul de familie trebuie realizată o dată sau de două ori pe an.

Totuși, există situații în care această perioadă poate fi scurtată, spre exemplu atunci când există boli grave sau o predispoziție genetică spre acestea.
Persoanele tinere, fără risc și cu o stare generală bună nu necesită controale foarte dese și un regim strict de verificare. Totuși, persoanele ce au depășit 40 de ani ar trebui să efectueze vizite medicale mai frecvent, de preferat anual, incluzând măsurarea greutății, a tensiunii arteriale și recoltarea de probe de sânge specifie afecțiunilor cu predispoziție genetică (obezitate, dislipidemie, etc).

Trebuie să conștientizăm faptul că mersul la medic nu trebuie realizat doar atunci când simptomele sunt prea severe sau când rețeta trebuie schimbată.

Astfel, se indică controale medicale de rutină, deoarece în cadrul acestora se pot detecta diferite afecțiuni sau se pot realiza acțiuni de prevenire.
În plus, vizita la medicul de familie se recomandă a fi făcută în fiecare an pentru a discuta despre vaccinarea antigripală, mai ales în situația bolnavilor cronici a căror imunitate este afectată.

Un nou-născut se înscrie la medicul de familie după externarea din maternitate, odată cu obținerea certificatului de naștere.

Pentru luarea în evidență sunt necesare următoarele documente:

  1. copia certificatului de naștere nou-născut;
  2. copia biletelor de externare nou-născut și mamă;
  3. copie carte de identitate părinți.

Copilul trebuie vaccinat la timp, conform reperelor calendarului național de vaccinare pe anul în curs.

Vaccinurile opționale se efectuează în completarea vaccinărilor obligatorii, costul fiind suportat de cel vaccinat. Există variaţii de la o ţară la alta: unele vaccinări, care sunt obligatorii în unele ţări, pot fi opţionale în alte ţări.

În România este disponibilă opţional efectuarea următoarelor vaccinări:

  • Vaccinare împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib)
  • Vaccinare antivariceloasă – Vaccinul varicelos se poate administra începând de la vârsta de 1 an. Primovaccinarea se realizează cu o doză unică de vaccin, la cei între 1-12 ani, şi cu 2 doze la interval de cel puţin 6 săptămâni, la cei peste 12 ani.
  • Vaccinare antihepatitică A – Vaccinul hepatitic A se poate administra începând cu vârsta de 1 an şi 9 luni. Primovaccinarea se face cu 2 doze: o doză iniţială şi a II-a doză la un interval cuprins între 6-12 luni. Pentru asigurarea imunităţii pe termen lung este necesară administrarea unor doze de rapel la intervale de 10 ani.
  • Vaccinare antigripală – Vizează selectiv grupele de populaţie cu risc crescut pentru forme grave de boală şi deces (bolnavi cronici sau vârste extreme: copii şi bătrâni). În România, se încadrează în această categorie vaccinarea antigripală.
  • Vaccinare antipneumococică – Copii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 23 luni la care nu s-a administrat vaccinul în cadrul Programului Național de Vaccinare.
  • Vaccinarea antimeningococică – Imunizarea în context epidemiologic de focar (la contacţi) se poate face începând de la vârsta de 4 luni. (Pentru imunizare de lungă durată se recomandă un rapel după vârsta de 2 ani). Imunizarea în context general ne-epidemic cu vaccin neconjugat se poate face de la vârsta de 2 ani, când se obţine o rată optimă a seroconversiei cu o doză unică de vaccin neconjugat.

Efecte secundare: reacţiile sistemice sunt rare, iar cele locale apar în 10% din cazuri, cel mai frecvent fiind descris eritemul local, cu durată de 1-2 zile.